Back to top

Vara în pustă. O mică staţiune ungară de dimensiunea Băilor Tinca ademeneşte turiştii români

Turismul din vecini îl bate pe cel românesc, chiar dacă nu poate valorifica atracţii naturale variate ca la noi. Situate în cel mai sărac judeţ al Ungariei, Békés, la câmpie, unde singura bogăţie naturală e o mică "deltă" la confluenţa celor trei Crişuri, Băile Liget se bat pentru turiştii români cu mult mai cunoscuta staţiune Hajdúszoboszló, dar şi cu cele din vestul României, încercând să-i câştige cu preţuri mici pentru servicii peste aşteptări.

Poezia pălincii

Un sejur la Gyomaendrőd, orăşel la 110 km de Oradea, înfiinţat prin unificarea în anii ’80 a comunelor Gyoma şi Endrod, prilejuieşte vizitatorului român senzaţia că industria noastră de turism are încă multe de învăţat: pachetele oferite în Băile Liget nu promit ce nu găseşti la faţa locului şi, mai ales, includ nu doar cazare şi masă, ci şi opţiuni de agrement variate, unele chiar inedite.

Pentru bihoreni, un asemenea pachet poate începe încă înainte de destinaţie, cu un popas la Pălincăria Hármas-Körös (Crişul triplu), într-o zonă unde se întâlnesc Crişurile Repede, Alb şi Negru. Proprietarul Ignacz Tibor (foto), inginer agricol de meserie, le oferă vizitatorilor posibilitatea de a gusta toate felurile de pălincă, spunând cu talent povestea acestei băuturi tradiţionale. Oaspeţii sunt aşteptaţi cu brânzeturi şi miez de nucă înşirate între păhărele, pentru degustarea licorii, dar la cerere face bogracs ori grătare. Gazda explică diferenţele dintre pălinca ungurească şi cea ardelenească: românii aleg tăria, pe când ungurii preferă aroma, şi învaţă vizitatorii cum să deosebească pălinca naturală de falsuri. Exact ca la testarea parfumurilor: se picură puţin pe dosul mâinii, iar dacă după un sfert de ceas aroma fructului e clară înseamnă că băutura e autentică, fără adaosuri.

Turiştii pot încerca pălincă de prune, de caise (Barack, preferata vecinilor), de piersici, de mere, de pere, de gutui, de tot ce vor. "Din 2008, când s-a dat legea pălincii, prestigiul băuturii a crescut enorm în Ungaria. Nu se poate face decât din fructe, culese numai din ţară", zice Tibor. E adevărat, pentru uzul propriu localnicii mai folosesc ca materie primă şi morcovii ori sfecla, iar curioşii pot gusta şi aşa ceva.

Făcuţi pentru turism

Întinse pe 2,2 hectare, Băile Liget au doar 90 de locuri de cazare în incinta staţiunii propriu-zise, dar în Gyomaendrőd mai sunt câteva sute în pensiuni, care adună anual 35.000 turişti. Defel de mirare. O noapte costă aici sub 60 lei, iar un prânz pe săturate, cu porţii zdravene, vreo 15 lei. Cinele sunt şi mai copioase, stropite cu pălincă şi vin şi acompaniate cu muzică lăutărească interpretată.

Pe marginile celor 16 braţe moarte ale Crişurilor, ce formează o mică deltă, pensiunile practică şi ele preţuri convenabile, care nu sar de 50 euro pe noapte pentru o casă cu trei dormitoare, sufragerie, terasă, bucătărie, băi, debarcader de pescuit, loc pentru bogracs şi grătare, sală de biliard, caiac-canoe şi altele. Unele sunt deja rezervate până în octombrie, de către unguri, nemţi, austrieci, slovaci, cehi, polonezi şi români.

Dacă turiştii pot folosi în incinta Băilor bazinele acoperite şi în aer liber, plus facilităţi de tip SPA, de la jacuzzi şi saună la masaj, în afara staţiunii sunt încurajaţi către activităţi cât mai variate. Li se oferă, de pildă, la pachet, posibilitatea de a pescui, de a vâsli, de a juca polo, de a vizita cea mai veche tipografie din Ungaria, un centru de educaţie ecologică, un mic muzeu etnografic ş.a.m.d. "Dacă un turist are un pachet cu 14 opţiuni şi merge în cel puţin 10 locaţii, la plecare primeşte un cadou", zice administratorul Băilor, Gera Krisztian (foto). Totul pentru ca şi localnicii, nu doar firmele, să beneficieze de pe urma turiştilor...

Bine veţi veni, români!

După 1989, Gyomaendrőd a decăzut, populaţia coborând până la 7.000 locuitori, dar în prezent a ajuns la 14.000. Secretul redresării pare să fie tocmai turismul. Pentru a nu mai pleca, Primăria oferă localnicilor tratamente balneare la un preţ incredibil (60 de proceduri pe an la nici 3 lei, diferenţa până la costurile reale fiind acoperită printr-o înţelegere cu Casa de Sănătate), dar mai ales îi încurajează să fie cât mai întreprinzători.

Ca urmare, la asociaţia locală de promovare a turismului firmele şi pensiunile sunt partenere egale cu Primăria, iar cotizaţiile anuale de 180 lei şi încasările din taxa aferentă fiecărui turist cazat sunt cheltuite exclusiv pentru promovare. "Toată lumea contribuie, pentru a se bucura toţi de beneficii", spune Gera, încrezător în potenţialul zonei, cu atât mai mult cu cât Guvernul a anunţat investiţii de sute de miliarde de forinţi în următorii 2-3 ani pentru modernizarea staţiunilor mai mici.

Localnicii nu stau, însă, cu mâna întinsă, ci se promovează în primul rând pe cont propriu, unul dintre obiectivele acestui sezon fiind atragerea cât mai multor turişti români. Scop pentru care angajaţii staţiunii au şi început să înveţe engleza, iar autorităţile se pregătesc să monteze indicatoare de orientare şi în română, pentru a le transmite turiştilor, pe limba lor, "Bine aţi venit!".